carti bune
“Cartile sunt cei mai tacuti si constanti prieteni; sunt cei mai accesibili si intelepti consilieri si cei mai rabdatori profesori.” – Charles William Eliot.
Multi oameni sustin ca le place sa citeasca, insa nu gasesc timpul sa o faca. In secolul vitezei cu greu iti gasesti timp sa citesti si sa te relaxezi rasfoind in liniste la o cana de ceai sau un pahar de vin, inainte de culcare.
Se estimeaza ca ar fi in jur de 130 milioane de carti (129,864,880 numarate de Google) insa, fara a supara pe cineva, nu toate sunt reusite sau marcante pentru existenta noastra. Exista insa unele sugestii, carti pe care multi le recomanda ca fiind reprezentative si pe care le-ai putea citi daca vrei sa intri in contact cu ideile profunde ce stau in spatele povestilor si a personajelor.
Fara o ordine anume este propusa o lista de carti puternice care iti pot marca existenta.
Ulise de James Joyce.
Cartea este centrata in jurul vietii celor doua personaje, Stephan Dedal si Lopold Bloom, in Dublin, Irlanda, la 16 iunie 1904, prin intermediu carora Joyce analizeaza profunzimea experientei umane de la cele mai de baza activitati. Uliste este considerat unul din cele mai complexe si realistice capodopere in literatura moderna a secolului 20.
Un veac de singuratate de Gabriel Garcia Marquez.
Aceasta capodopera a literaturii pentru care autorului distins si cu un premiu Nobel, spune povestea mai multor generatii din familia Buendia, a carui patriarh, Jose Arcadio Buendia, a fost fondatorul orasului Macondo. Povestea este narata pe perioade de timp diferite, autorul folosind o tehnica inspirata de scriitorul argentinian Jorge Luis Borges.
Marile sperante de Charles Dickens.
Maturitatea si durerea sunt transformate in ceva stralucitor. Umanismul, dragostea pentru ciudat, claritatea absoluta a scrisului caracterizeaza modul autorului de a spune lucruri ce nu au fost spune inainte. Cartea este scrisa la persoana intai, din punctul de vedere al unui orfan pe nume Pip care descrie experientele de viata ale oamenilor.
Strainul de Albert Camus.
Cea mai cunoscuta opera a lui Camus este o lucrare existentiala ce face parte din teoria absurdului. Personajul principal, Meursault, este judecat in urma unei crime pentru caracterul sau inuman, lipsa de sensibilitate si indiferenta, acuze care insa i se par nepotrivite si care ii provoaca ganduri intr-o lume in care nu se simte integrat.
Jane Eyre de Charlotte Bronte.
Un roman adesea considerat inaintea timpului sau datorita reprezentarii sale in dezvoltarea gandirii si pasiunii unei tinere care aspira catre o viata plina si o tinuta morala inalta. Jane evolueaza de la o femeie saraca si orfana fara un farmec captivant, la un stadiu de maturitate ce o transforma intr-o femeie plina de compasiune si incredere. Aceasta maturitate face referire la complexitatea conditiei umane. Totodata, romanul este considerata si o piesa importanta in feminism.
Procesul de Franz Kafka.
Una din cele mai cunoscute lucrari ale autorului face parte din teoria absurdului, adesea comparat cu Strainul lui Albert Camus. Romanul descrie viata unui om ce este arestat si acuzat pentru ceva ce nu i se spune, procesele de constiinta la care este supus, goana permanenta catre cautarea adevarului si procesul la care ia parte in final.
Omul invizibil de Ralph Ellison.
Romanul se ocupa cu problemele sociale si intelectuale ale afro-americanilor la inceputul secolului XX, printre care nationalismul negrilor, relatia dintre intentitatea negrilor si marxism, politicile rasiale reformiste ale lui Booker T. Washington, precum si aspecte de individualitate si identitate a persoanei.
Crima si pedeapsa de Fiodor Mihailovici Dostoievschi.
Romanul se axeaza pe angoasa mentala si dilemele morale ale lui Rodin Romanovici Raskolnikov, un fost student sarac ce este acuzat si judecat pentru crima pentru bani a unei camatarese lipsita de scrupule. Raskolnikov sustine ca poate efectua fapte bune cu banii camataresei pentru a contrabalansa crima, in timp ce lumea in vede pe el ca pe un parazit fara valoare si un criminal.
1984 de George Orwell.
Romanul reflecta o distopie a lui Orwell despre o societate colectiva oligarhica. Viata intr-o provincie din Oceania este intr-un razboi continuu, supravegheata in omniprezenta de catre guvern si controlata neincetat de mintea publicului. Individul este intotdeauna in subordinea statului iar filosofia Partidului permite manipularea si controlul oamenilor.
Pe aceeasi tema:
