Comana RezervatieComuna Comana, judetul Giurgiu, ofera cel putin doua puncte de o atractie turistica deosebita

Manastirea Comana, situata în comuna Comana din judetul Giurgiu, a fost ctitorita de Vlad Tepes în anul 1461, ca o manastire-cetate, care însa s-a ruinat pâna la finele secolului al XVI-lea. Locul pe care a fost înaltata manastirea era odinioara o insula, în mijlocul mlastinilor, iar accesul se facea pe o poarta aflata in nordul incintei, dupa ce se traversa un pod de lemn, usor de incendiat la vreme de primejdie. Râul Câlnistea, care curge în partea de rasarit a satului Comana, întâlneste în cale balta Comanei pe care o strabate si din care se desprinde în fata manastirii. În dreptul satului Comana, apa desface un brat care ocoleste ostrovul si se reîntoarce apoi la vechea matca.

Cercetarile au stabilit ca necropola din preajma bisericutei a fost folosita în a doua jumatatea secolului al XV-lea si prima jumatate a secolului al XVI-lea, perioada ce cuprinde anii de domnie a mai multor domnitori de la Vlad Dracul la Neagoe Basarab, figura centrala în aceasta însiruire, prin dinamica domniei si lupta antiotomana, ramânând desigur Vlad Tepes, primul ctitor al manastirii Comana, recunoscuta ca parte a unui sistem gândit si realizat, nu numai ca locas de închinaciune, ci si pentru apararea tarii de catre acest însemnat domnitor al veacului al xv-lea.

Al doilea punct de interes al comunei Comana – Giurgiu este Parcul National, situat in zona de sud a Romaniei, la distanta aproximativ egala intre Bucuresti si Giurgiu.

Parcul Natural Comana se afla la limita dintre campie forestiera si silvostepa, ceea ce confera parcului particularitati fitocenologice speciale si mare variabilitate floristica. Desi relieful nu este spectaculos, diversitatea biologica este mare. Se poate considera ca Parcul Natural Comana reprezinta a treia zona umeda importanta din sudul Romaniei, dupa Delta Dunarii si Balta Mica a Brailei. Vechimea formarii reliefului si particularitatile retelei hidrografice au modelat campia preexistenta, conducand la aparitia reliefului actual cu vai relativ largi si adanci, situate la altitudini de 42-45 de metri, si campie plana, cu altitudinea de 90-95 de metri. Padurile din cuprinsul Parcului Natural Comana reprezinta o treime din suprafata parcului si constituie ramasite ale Codrilor Vlasiei, mentinute intr-un trup relativ compact. Cele 8023,5 de hectare de padure au asigurat conditiile optime mentinerii si dezvoltarii unui numar mare de specii vegetale rare, a unor organisme animale sau habitate caracteristice.

Activitatile sportive cele mai frecvent intalnite in Comana sunt mersul cu bicicleta in padure si pescuitul.






Nu exista articole pe aceeasi tema.